Guleamătă iniţiativa

Posted: Mai 7, 2011 in Purtatori de idei fixe

Cine-şi mai aminteşte de Isaura în varianta bulgărească? Eu mi-am amintit aseară, când am aflat de la teveu că s-a depus în Parlament un inspirat proiect de lege ce preconizează dublarea filmelor străineşti în româneşte.
Prin anii ’80, când o „prindeam” noi la bulgari, Isaura era roabă, nu sclavă şi vorbea cu voce guturală de ţărăncuţă bulgăroaică. Noi – adică eu cu familionul şi vecinii de la bloc – nu înţelegeam o iotă din ce ziceau Isaura şi prigonitorul ei, Don Leoncio (parcă aşa îl chema). Dar asta nu ne împiedica să ne aşezăm cu sfinţenie în faţa televizorului, cu cinci minute înainte de fiecare episod şi să ne dăm în draci cu presupusul. Cum marea majoritate nu prea învăţase limba rusă – cei mai bătrâni din „rezistenţă prin cultură”, cei mai tineri pentru că aşa erau educaţi la şcoală, să fie patrioţi – un singur cuvânt bulgăresc ne atrăsese atenţia, mai mult prin muzicalitatea lui decât fiindcă îi pricepeam sensul: „guleamătă”. Ne distra atât de tare, încât tot ce era bulgăresc devenise pentru noi „guleamătă”. Mult mai târziu am aflat şi ce însemna: imens.

Tot benoclându-ne la Isaura ca mâţa în calendar,  se înfiripase un fel de joc de societate: fiecare telespectator (mai puţin cel care avea misiunea capitală de a rămâne pe balcon, cu mâna pe antena-lighean, ca să nu facă Isaura purici) îşi imagina scenarii alternative, plecând de la ceea ce credea că a înţeles. La sfârşit, le confruntam disputându-ne şi acuzându-ne reciproc că n-am înţeles bine. (În paranteză fie spus, după ’89, când s-a dat Isaura şi la TVR, am constatat că niciunul dintre noi nu prea ghicise mare lucru. Şi tot în paranteză fie spus, aşa am descoperit câte resurse de imaginaţie – mai mult sau mai puţin bolnăvicioasă – aveam cu toţii.)

Oricum, Isaura dublată se mai scotea cu melodia aceea obsedantă şi legănătoare din debutul telenovelei. În schimb, Van Damme şi Jackie Chan chiar n-aveau nicio şansă, sărăcuţii.  Iar alternativa la „bulgari” era Irina Nistor la video. Până în ziua de azi, când o aud pe Irina Nistor, mă transpun instantaneu în nopţile „video” ale adolescenţei mele, când visam cu ochii deschişi la Clark Gable din „Pe aripile vântului”, iar Clark Gable îmi vorbea – cum altfel? – cu voce piţigăiată. 

Sociologi nu prea existau pe-atunci în România (de fapt existau, dar în underground, fie angajaţi la Secu, fie travestiţi, dacă aveau noroc, în profesori de română la şcoala generală). Aşa că nimeni n-a mai apucat să numere câte înjurături româneşti, de ceafă, şi-au luat bulgarii de pe urma obiceiului ăstuia de a dubla muşchii lui Van Damme sau Jackie Chan în limba lor misterioasă. Un obicei pe care noi – români cu ceafa subţire, conducători protocronişti şi teveu telejurnalistic între 20 şi 22 – îl consideram pe-atunci barbar şi stupid. Na, că ne-a venit şi nouă rândul! Acuma să mai râdă hârb de oală spartă. Abia aştept o redifuzare a Isaurei, eventual cantauctorial dublată, ca să o ascult şi în varianta „Cenaclul Flacăra”. Vă daţi seama ce mişto ar suna ultimul episod din Isaura – ăla în care sclavii  sunt eliberaţi, iar Leoncio, ofticat la maxim, dă foc la fazenda – dacă, în timp ce sclavii negri îşi rup dramatic lanţurile, pe fundal s-ar auzi „Lancea lui Horea, sus!”?

Anunțuri
Comentarii
  1. floreign spune:

    Astfel de exercitii de imaginatie se faceau si la vest. Pe ungureste filmul era tradus ceva gen „Soarta de rob”. Pana la carte, care a aparut dupa aceea in librarii (obligatoriu la pachet cu o carte nevandabila – asa si-au cumparat multi Shogunul ori Cel mai iubit dintre pamanteni), mama se uita seara la fiecare episod, iar apoi a doua zi colegele vorbitoare de maghiara i-l desluseau. Curat laser frate.
    Pe vremea aceea sociologii ar fi avut totusi ce studia. Printre bancurile care circulau atunci, unul se referea la dadaca Ianuarie (oarecumo reeditare a lui Mammy din Pe aripile vantului). Anume, se spunea ca vrea sa mearga in Romania, iar poanta era „pentru ca vrea sa tina cura de slabire”.

    Legat de subtitrare vs. dublare, imi amintesc ca televiziunile maghiare aveau destule programe vestice care erau inaccesibile nevorbitorilor de maghiara (abia mult mai tarziu mi-am dat seama ca eu de fapt vazusem destule parti din Monty Python). Stiu profesori de engleza care erau frustrati pentru ca nu puteau sa-l auda pe Paul Newman in original. De fapt in revistele unguresti de divertisment erau chiar stiri despre actorii care dublau filmele (chiar la un moment dat cineva mi-a povestit ceea ce citise despre actrita maghiara care a dat vocea Izaurei). Ei bine, acum vad perspectiva americana, unde foarte putini localnici sunt dispusi sa vada filme subtitrate din alte limbi, insa prin asta pierd destul la parte culturala. E asa cum spunea Andrei Koncealovski intr-un interviu relativ recent publicat pe Hotnews; fie si intr-un orasel pierdut intre dealuri, ai o oferta bogata, zece-cincisprezece productii americane.

  2. Văd că echipa de menţinere a poporului în autohtoane bune nu se lasă. Mi-am dat seama de asta ascultînd cîteva cîntece recente de-ale lui Tudor Ghorghe. Desluşesc un filon (neo)păşunist, izolaţionist şi antiburghez. Pentru noua elită economico-culturală este mai bănos ca poporul să dispreţuiască afarăle, extrastrunga, urbanul. Interesul ei este să controleze mulgătoarea, să repare ocolul naţional şi să marcheze aria de mînătoare. Vînătoarea Mînătoarea anuală de la Balc este mai mult decît o fabulă, în acest sens.

    Echipa nu pare nici măcar conştientă că eventuala obligaţie de a dubla vocal dramatizări din limbi străine strică egalitatea de şanse dintre oral şi scris, ceea ce se traduce prin subminarea echităţii – un principiu fundamental al democraţiei liberale.

  3. Emil spune:

    teribila Irina Nistor … m-o convins sa invat engleza, ca multe din traducerile ei nu aveau sens, probabil traducea 2-3 filme pe zi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s