Un ciot de poveste

Posted: Februarie 23, 2012 in Bazaconii

Dintotdeauna mi-au plăcut poveştile. Şi pentru că de mult nu mi le mai spune altcineva, pentru că iarna asta refuză să se termine, iar zăpezile de azi chiar nu mai seamănă cu cele de ieri, am început să mi le scriu singură.

Cine ştie, poate că în jurul acestui ciot de poveste voi construi cândva o carte întreagă. Sau poate doar un castel din cărţi de joc:

 

 

 

E o poveste pe care nu mi-am mai spus-o de mult,

De când mă legănam sub clar de lună

Ca o copilă găsită,

Iar ochii mei încă ştiau să ia forma

Umbrei înşelătoare.

Pe atunci duducile se purtau cu zulufi

Şi cu întrebări încuietoare

În fiecare zi îmi spuneam că preţul prostiei nu e niciodată prea mare,

Că-l voi plăti întotdeauna întreg

Chiar şi atunci când sufletul se izbeşte de pietrele funerare.

Rime facile,

Vorbe căzute de mult în dizgraţia meşterilor de vorbe.

Visasem că un fel de fluture creştea din umărul meu,

Mirosea a ceai de tei sau a aşteptare

– De la el am aflat că aşteptarea miroase întotdeauna a ceai de tei –

Ochi bulbucaţi de invidie se dizolvau în umbrele noastre

Pe când ne legănam sub clar de lună

Iar el povestea:

„A fost odată o fată ca tine,

Pedantă şi zbanghie,

Umbla pe sub lună cu buzunarele pline de întrebări,

Nu-i era frică de întuneric, şi nici de umbre,

Şi nici măcar de ironiile sublunare,

Duduca se temea doar de sine,

Credea că-şi văzuse chipul hidos oglindit în fântână,

De-atunci nu mai bea apă decât cu ochii închişi

Şi prigonea oglinzile ca o amazoană,

Se îmbăia zilnic în ceai de tei

În aşteptarea cavalerului orb despre care credea

Că o va ascunde de spaimele sale,

Căci nimeni nu poate trăi fără aşteptare

De-o vreme, la fereastră îi cânta un corb,

Era falnic şi mirosea frumos din aripi

– Nu chiar a tei, dar pe-aproape –

Duducăi începuse să-i placă.

Cu ochii striviţi în perdele brocate,

Credea că iubirea e sunet prelins pe pielea muiată  în ceai de tei

Şi, mai ales, că asta durează o viaţă întreagă.

Dar corbul cânta cu fiecare zi mai departe.

Aşa începu….

Cântecul lui se auzea tot mai greu şi mai sus,

Ea alerga cu ochii închişi din creangă în creangă,

Ceaiul de tei se scurgea în baia neoglindită

Un fum ca de piatră răcită,

Un cearcăn al vremii,

Rostogolire şi chiar o lacrimă,

Duduca ieşise din sine şi galopa lunatec

Spre locul în care, cu ochi de fecioară, se oglindise odată.

– În basme, rătăcirile nu sunt întâmplătoare

Şi chiar şi frica are un rost,

Vei vedea mai departe –

Fântâna era calda şi mirosea – cum altfel? – a tei,

Nu însă acela din băile fetelor,

Ci teiul strivit planturos în palma bătrânelor doamne,

– Pluteşte drept, i-a spus

(nu, nu era cinică deloc),

În moarte şi-n dragoste se intră fecioară,

Nu ştii ce vei fi, dar afli ce-ai fost,

Căci moartea e o poveste de dragoste cu susul în jos.

O mie de ani înainte să sece, fântâna mirosea a tei,

Un corb frumos se oglindea sub clar de lună

în marginea ei.”

Fluturele crescuse atât de mult pe umărul meu,

încât umărul însuşi devenise un fluture,

bine că nu durea

– Povestea asta o ştiai dinainte

– Şi tu la fel

– E prea lung drumul pe sub lună

– Povestea? Care poveste?

Anunțuri
Comentarii
  1. dana spune:

    Frumoasă poveste! Sper că doar nesfârșita și neașteptata iarnă ți-a inspirat-o! Miroase însă a tristețe nu numai a ceai de tei. Din fericire pentru cei sensibili și inteligenți tristețea înseamnă și inspirație ca în cazul de față.

  2. ciprian.nacu@brd.ro spune:

    … un blog al extremelor!
    naucitor!
    lasa-ne sa ghicim ce urmeaza: …. ntz, nu, nu am ghicit!

    multumim anticipat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s