Posts Tagged ‘tramvaiul 44’

Giulesti44

Tramvaiul 44, la Rapid în poartă.
Foto: Antonio Cioarek

Soarele se aburcă șontâc în cârca Giuleștiului cu o sacoșă în raze,

E ora sindromului colectiv,

manie din vremea când Piața Matache încă mai exista.

Giuleștiul zornăie dimineaţa din toate geamurile,

praful lui transformă toți corcodușii într-un mănunchi de trestii gânditoare

purtând pe umeri, din creangă în creangă, umbre șontâcăinde cu sacoșe în mâini

pe ultimul drumul spre resurecție.

 

Căci da, și pe el, tramvaiul 44, au vrut să-l ucidă,

dar nu le-a ieșit,

Da, și pe el au vrut să-l îndrepte spre alt orizont,

dar orizontul nu se oferă pe tavă când vii din Giulești,

Pe vremuri, jurau că l-au zărit la capătul lui 44 bețivii de dimineață, dar numai țigăncile vânzătoare de flori ajungeau până acolo,

Acum sunt prea bătrâni, prea convertiți la sacoșă,

așa că nimeni nu mai vorbește despre asta.

 

Tramvaiul 44 își zornăie povara de trestii gânditoare spre fantomatica lor destinație,

El a murit și-a înviat,

Iar noul său zornăit pe şine spre orizontul lipsit de certitudine e, pentru mănunchiurile de trestii gânditoare cu sacoşe în mâini,

cam singura dovadă că Dumnezeu încă mai există şi că, din când în când, veşnicia lui tolerantă încă mai taie bilete în poartă, la Rapid.