De vreo câteva zile, pe orice canal tv dau, pare să mă bântuie clipul publicitar al unei companii de telefonie mobila (i-aş da şi numele, da’ pe bune că nu mi-l amintesc, pe mine reclamele mă pierd imediat după poantă).
Vasăzică, clipul ista exhibă un băieţache corporatist care încearcă să-şi convingă şefulachele corporatist să-i cumpere un abonament la ofertă, cu excursie la Paris inclusă. Şefulachele – corporatist, corporatist, da’ cu apucături teribil de bugetare – i-o taie şmechereşte zicându-i cam aşa:
„D’accord, je te prends l’abonnement mais c’est moi que je pars à Paris.”
Accentul tipului e remarcabil, aşa că la prima audiţie, aproape că nimic nu te izbeşte la ureche. La a doua, crezi că n-ai înţeles tu bine. Abia la a treia sau a patra încep să apară nişte semne de întrebare.
Hai sa zic că primul semn de întrebare e de la franceza mea. Poate ” je te prends l’abonnement” o fi totuşi corect, chiar dacă eu sunt tentată să pun – cam şcolăreşte, e drept – „je prends l’abonnement pour toi”, ca să elimin posibila confuzie cu „îţi iau”, adică „iau de la tine” (hi, hi, te pomeneşti c-o fi vreun joc de cuvinte, în context). Chiar aşa, mă poate lămuri vreun native speaker (sic!) cum stau de fapt lucrurile?
Pentru a doua parte, nu cred însă că mai există dubii. „C’est moi que je pars”??? Spare me, prietene corporatist! Poate vrei să zici „c’est moi qui pars”, aşa cum ar trebui s-o şi faci, la câţi bani iei din abonamentul meu de bugetar umflat care apasă greu pe lanţul trofic al corporatiştilor din telefonia mobilă – PR – publicitate şi ce mai aveţi pe-acolo de-i plătiţi 50% la negru.
Ori reuşeşti să înjghebezi corect o frază pă franţozeşte, ori – şi mai bine – agrăieşti curat pe româneşte, ori pur şi simplu get a life şi nu ne mai insulta inteligenţa noastră de popor bugetar francofon. Uite, dacă ţii mult la fraza aia franţozească, îţi sugerez eu – pro bono, cum se obişnuieşte la bugetari – o variantă inteligibilă:
„D’accord, je prends l’abonnement pour toi mais c’est moi qui pars à Paris.”
Din experienţa vieţii de bugetar şi tot pro bono – ba chiar de plăcere, parole! – îi mai fac corporatistului publicitar şi o sugestie creativă, o posibilă replică de final a negrişorului corporatist abuzat în buclă de angajatorul său (atenţie! a se difuza numai în reclamele de după miezul nopţii):
„Va te faire enculer, crapule!”
Apropo, cum s-o traduce în franceza corporatistă „bătaie pe tigăi”? Bataille sur casseroles, cumva?
Savonarola who? 
de ce ne’am astepta sa graiasca corect intr-o limba straina mamei lui, daca si’n aia de lapte glasuieste duios si afectat la gramatica?
baietache si sefulachele lui n’au avut nevoie de gramatica pentru a parveni, cunostintele lor s’au manifestat deasupra limbii (limba pe care si-au folosit-o in scopuri nu tocmai igienice), iar rezultatele nu putea fi ignorate de artizanii mesajului publicitar. Asadar, este corect sa vorbeste cum aude, ca ei este care ne conduce si stie ei ce face, deci – ciocu’ mic si joc de glezne! (cum era o vorba pe vremea mea …)
eu cred ca regizorii si scenaristii clipurilor publicitare stiu ce fac, chiar si atunci cand isi bat joc de limba romana, franceza, engleza etc … ei sunt niste mercenari ticalosi, care fac totul pentru bani … fuck chiar totul, inclusiv incearca, cu buna stiinta, sa coboare nivelul de cultura al acestui popor, pentru a face din el masa consumatoare necesara … corporatistilor … straini!
doar ca am si eu o mica mahnire, daca mi-e permis …
nu cred ca merita atentie anumite subiecte aparute aici … oricum, nu din partea unui istoric. sunt lucruri mici, chestiuni banale, probleme superficiale – care ne supara, e adevarat – dar care tin de un alt nivel al intelegerii …
sper sa fiu corect inteles, este o observatie, cred eu, constructiva (n’am alt cuvant in minte, stiu ca suna aiurea „constructiv”, dar poate ma intelegeti …) a-i raspunde unui agramat cu o injuratura corecta academic (adica pe limba lui, insa vorbita corect!) nu-i ajuta decat la imbogatirea vocabularului de nisa, dandu-i curaj pentru mai tarziu, cand isi va varsa fierea cu mai mult stil. E un progres pentru el, nu?! desi n’ar trebui sa contribuim chiar noi la acest „progres” …
multumesc pentru atentie.
o zi buna!